Planul Național de Redresare și Reziliență. Cristian Ghinea: „PNRR a ajuns să fie tratat ca un fel de Moș Crăciun”. Principalele reforme și investiții propuse

Propunerile pe care Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a decis să le includă în negocierile cu Comisia Europeană în prima prima variantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) depășesc alocările inițiale, respectiv o estimare de 135% din alocare. În prezent, României îi revine din Mecanismul de Redresare și Reziliență suma de 29,2 miliarde de euro, în timp ce numai propunerile din partea ministerelor însumează aproximativ 70 de miliarde de euro. Sumele pe componente sunt încă negociate cu ministerele. În această primă formă, educației îi revine o pondere de 11% din totalul PNRR, după cum a declarat marți ministrul Cristian Ghinea.

Forma actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prezentantă marți de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, include 33 de componente grupate în șase piloni distincți, în cadrul cărora sunt propuse atât reforme, cât și investiții care trebuie finalizate, fără posibilitatea de extindere, până la finalul anului 2026. Memorandumul pentru elaborarea documentului de poziție a fost aprobat de Guvern în 20 ianuarie.

Această variantă a fost elaborată în urma rundelor de consultărilor interministeriale și 13 dezbaterilor publice, în cadrul căreia s-au primit în jur de 1700 de idei de proiecte și investiții și reforme, după cum a explicat ministrul Ghinea în timpul dezbaterii de marți din cadrul Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaților.

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), în valoare toală de 672,5 miliarde de euro, este cel mai mare instrument financiar creat de Uniunea Europeană în afara cadrului financiar multianual, menit să ofere sprijin financiar statelor membre pentru a asigura o revenire economică rapidă. Regulamentul a fost aprobat la nivel european pe 12 februarie 2021.

Conform alocării inițiale, stabilite în urma negocierilor avut de președintele Klaus Iohannis anul trecut, România avea un buget alocat estimat de 30,4 miliarde destinat instrumentului de finanțare, din care 13,7 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,6 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Valoarea actuală este, conform ministrului Ghinea, de 29,2 miliarde de euro. „Această sumă a scăzut puțin față de prima iterație de alocări, în urma recalculării scăderii Produsului Intern Brut în 2020 în comparație cu media europeană”, se arată în documentul de poziție al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

„Devine o sarcină complicată a ministerului de a prioritiza și negocia aceste priorități”

Ministrul Cristian Ghinea a explicat marți că totalul propunerilor dinspre ministere este undeva la 70 de miliarde de euro, la care se adaugă alte propuneri, printre care dinspre companii și ONG-uri, care împreună totalizează peste 100 de miliarde de euro. „Devine o sarcină complicată a ministerului de a prioritiza și negocia aceste priorități, multe dintre aceste idei, evident că nu vor putea fi incluse”, a declarat Cristian Ghinea. Potrivit ministrului, multe dintre acestea vor fi incluse în forma actualizată a draftului pentru viitoarele programele operaționale

Planul pe care România îl va propune va avea 33 de componente, grupate pe cei șase piloni introduși de Parlamentul European. Fiecare domeniu de intervenție va avea atât reforme, cât și investiții, precum și țintele și jaloanele pe care România trebuie să le realizeze în fiecare etapă.

„O noutate pe care o spun prima oară în spațiul public: am decis să mergem cu o alocare de mai mult decât suma alocată României, probabil va fi în jur de 135%. Nu suntem singura țară care am luat această decizie, sunt și alte țări”, spus ministrul. El a dat drept exemplu Grecia, care va merge pe o alocare de 141%, Cehia, de 125%, Germania, de 124%, Ungaria, 108%, Italia, 107%. Deci toate aceste guverne își asumă faptul că în prima formă, forma de negociere a planului lor de reziliență, trimit o formă mai mare, urmând ca – și asta este foarte important – în procesul de analiză a costurilor, de negociere, să revenim ulterior la alocarea României, care în acest moment este de 29,2 miliarde de euro”, a spus Cristian Ghinea.

„Aici va fi partea complicată, nu v-o ascund: partea în care trecem de la aspirații – va fi un duș rece – la explicarea investițiilor, la calcularea costurilor complete, la analiza maturității proiectelor și la analiza capacității adminisrative de a implementa aceste idei. Deci, practiv, vom trimite o sumă totală a componentelor spre Comisia Europeană de aproximativ 135%, partea de alocări este încă în negociere interguvernamentală și va fi finalizată în această săptămână”, a spus ministrul.

Fiecare plan propus va trebui să aibă un echilibru între investiții și reformă, cu precădere cele cuprinse în recomandările recente ale Comisiei Europene. Printre reformele menționate de Ghinea avute în vedere pentru a fi incluse în document se numără reforma sistemului de pensii, „o recomandare din fiecare an a Comisiei Europene de a face pași spre un sistem de pensii echitabil și sustenabil”, reforma funcției publice și operaționalizarea Codului administrativ, precum și cele ce vizează debirocratiarea relației dintre stat și firme, dar și reforma companiilor de stat.

„Mai avem discuții cu ministerele de linie în această perioadă pentru a include și alte reforme. Vă dați seama că dacă trecem de la 70 de miliarde la sub 40, urmînd să revenind sub 30 până la finalul negocierilor cu Comisia Europeană, sunt deja miniștri supărați, nevoile sunt mult mai mari decât sumele alocate, dar este un proces pe care ni-l asumăm, cu care mergem înainte”, a afirmat Cristian Ghinea.

Potrivit ministrului, educația va primi pe o primă iterație pe care MIPE a propus-o către ministere, educația are un procent de 11% din PNRR, 9% ar urma să revină pentru sănătate și cel puțin 28% pentru transport, unde este inclus cel feroviar, rutier și metrou.

„PNRR va include cele mai mari investiții făcute în România din 1990, în școli, în spitale și protecția mediului, mă refer la păduri, sisteme de apă, sisteme de protecție a aerului. Va include reforme strucurale absolut necesare pentru dezvoltarea României, vom demara un proces major de digitalizare a statului – și aici este foarte important să spunem că, pe lângă lista de dorințe a administrației centrale, a ministerelor, a agențiilor, care doresc să aibă fonduri pentru digitalizare – un principiu absulut de bază pe care l-am agreat cu ministrul Digitalizării este că nu vom finanța decât siteme interoperabile, astfel încât să se oată schimba informații între baze de date și între ssiteme informatice, pentru ca noi, cetățenii, să nu mai trebuiască să cărăm informații pe hârtie de la o instituție la alta. Este principiul fundamental de la care pleacă dezvoltarea cloud-ului guvernamental prin PNRR”, a detaliat Ghinea.

O altă componentă a PNRR constă într-un program național de reducere a abandonului școlar și pentru creșe. „Pentru partea de mediu de afaceri, vom marșa pe instrumente financiare pentru a da fonduri direct din băncile din România, astfel încât să avem un efect de levier de până la cinci ori suma finanțată prin PNRR, multiplicând banii disponibili în economia reală”, a spus Cristian Ghinea.

Calendarul negocierilor cu Comisia Europeană

Ministrul Ghinea a detaliat provocările pentru finalizarea documentului și calendarul stabilit pentru negocierile la nivel european.

„Știu că s-au creat foarte multe așteptări și foarte multă emoție în jurul acestui subiect și nu vă ascund faptul că PNRR-ul a ajuns să fie tratat ca un fel de Moș Crăciun, toată lumea scrie scrisori către PNRR”, a spus ministrul, care a precizat că este o diferență mare între dorințe și costuri realiste și proiecte concrete. „PNRR este un instrument de finanțare a reformelor, este foarte diferit de programele operaționale, de fondurile de coeziune”, a subliniat Cristian Ghinea.

„Propunerea noastră este să avem o variantă de plan care să includă ca anexă rezumatul pe fiecare componentă, astfel încât să avem un mandat de negociere formală cu Comisia Europeană și să mergem pe această cale. Cele două componente merg în paralel. Am început discuțiile informale cu Comisia Europeană, cum fac toate statele, pentru că toată lumea se ferește de situația în care nu vrobește cu Comisia, dezvoltăm componente pe acest stil foarte larg și apoi avem doar două luni, pentru că toate statele UE să negocieze cu Comisia Europeană”, a spus Ghinea.

Potrivit ministrului, niciun stat nu a trimis până în acest moment Planul de reziliență complet. Fiind un experiment nou, un instrument financiar în afara programului multianual, pentru care se dezvoltă proceduri și, din informațiile informale, sunt multe state, dacă nu chiar toate care au dificultăți în a atinge țintele de 37% pentru tranziția verde, respectiv de 20% pentru digital.

Conform calendarului actual, negocierile cu Comisia Europeană se vor derula în lunile mai și iunie, apoi în iulie și august, discuțiile în Consiliu. Termenul-limită pentru transmiterea către Comisie este finalul lunii aprilie. În acest sens, MIPE va trimite către Guvern pentru proiectul de Hotărâre de Guvern rezumatele de componente, la finalul acestei săptâmâni. „Sperăm să intre în procesul de avizare și se decizie săptămâna viitoare, astfel încât să pregătim dezvoltarea componentelor extinse pe care ne-am propus să o finalizăm în 15 aprilie, pentru a nu sta în ultimul moment, 30 aprilie”, a afirmat ministrul.

Care sunt cele 33 de componente ale PNRR

Ministrul Cristian Ghinea a prezentat pe scurt cele 33 de componente, structurate pe cei șase piloni stabiliți în Parlamentul European.

Pilon 1 – Tranziție verde, cu șase componente

1. Sistemul național de gestionare a apei – apă curentă, canalizare, irigații, demlăștiniri și sisteme antigrindină
2. Păduri, perdele forestiere și biodiversitate. „La partea de păduri vor fi două direcții de investiții. Prima va fi lupta cu tăierile ilegale de lemn. Vrem să trecem de la tăiatul lemnului direct din pădure de către companii la sistem de depozite de unde companiile să poată să cumpere lemn, astfel încât să nu mai existe acel abuz că se taie mai mult în viața reală, în practică, decât există pe hârtii. A doua direcție e fondul de împădurire, pădure nou plantată și perdele forestieră.
3. Managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară
4. Transport feroviar și metrou – unde rămâne alocarea din documentul din decembrie, cel puțin 4,5 miliarde pentru căi ferate și metrou
5. „Valul renovării” – un fond de reabilitare energetică și seismică pe care MIPE îl va derula împreună cu Ministerul Dezvoltării. La acest capitol, pentru deblocarea sistemului de reabilitare seismică, ministrul a menționat investiții și schimbări legislative avute în vedere, respectiv scăderea procentului locatarilor care își dau acordul pentru ca imobilul să intre în reabilitare și posibilitatea de a introduce un voucher pentru chirie destinat celor care trebuie să se mute din clădirile incluse spre reabilitare.
6. Energii regenerabile ți eficiență energetică

Pilonul 2 – Transformare digitală

1. Cloud-ul guvernamental și sisteme digitale interconectate, componentă care include proiecte de alfabetizare digitală pentru companii și cetățeni, extinderea semnăturii digitale, operaționalizarea cărții electronice de identitate și propuneri de dezvolare a sistemelor informatice ale ministerelor.
2. Digitalizarea educației, care include fonduri pentru operaționalizarea Strategiei pentru digitalizarea educației, pusă în dezbatere publică de Ministerul Educației.
3. Broadband și 5G. „Este vorba de completarea investițiilor private care se pot face în această zonă, este noul prag de dezvoltare tehnologică și vrem să ne asigurm că toată țara va fi acoperite de aceste rețele. Vorbim în primul rând de acoperirea zonelor albe pe care companiile nu vor sau nu pot, din motive economice, să le acopere din investiții proprii”, a detaliat ministrul.

Pilonul 3 – Creșterea inteligentă, sustenabilă și inclusivă

1. Reforma pensiilor. „Aici testăm posibilitatea, așa cum a declarat și doamna Raluca Turcan, de a acoperi forța de muncă necesară pentru recalcularea tuturor dosarelor de pensie, după ce Parlamentul va vota o lege în acest sens, care trebuie să meargă în direcția recomandării de țară, de a avea un sistem de pensii echitabil și sustenabil”, a spus Ghinea.
2. Reforma companiilor de stat
3. Sprijin pentru mediul de afaceri
4. România educată, învățământ dual. „Aici vorbim de o reformă legislativă pentru crește nivelul din invățământul tehnic și a face joncțiunea dintre aceste licee, școli profesionale și mediul de afaceri, cât și construirea unor centre regionale de învățământ dual”, a detalat ministrul.
5. Cercetare, dezvoltare, inovare
6. Cercetarea, dezvoltarea infrastructurii de gaz. „Este foarte mare nevoie de a merge spre cetățeni cu rețelele de gaz, este însă și o obligație de a dezvolta o nouă tehnlogie pentru a putea, a amesteca cu hidrogen. Este un proiect complex de cercetare și construire de infrastructură pe care îl gândim cu Ministerul Energiei de a invsti acești bani, urmând ca, la capăt de drum, să aveam posibilitatea tehnologică să amertecăm hidrogenul cu gazul natural”, a spus Ghinea.
7. România creativă. „Vorbim de ajutorarea părții independente de dezvoltare culturală, care are capacitatea de export cultural, un sistem de granturi, este o componentă nu foarte mare ca buget, cel puțin în iterația propusă de noi, dar importantă ca semnal”, a precizat Ghinea.
8. Transport rutier și autostrăzi. „Am extras din partea de rutier componenta de tranzișie verde, pentru că pe forma finală a regulamentului, pe anexă, rutierul, autostrăzile nu contribuie la ținta de verde. Cu toate acestea ne asumăm acest lucru și vom repropune alocarea de 4,5 miliarde pentru construcția de autostrăzi cu care România a mers deja. Este de departe cea mai mare alocare pe care un stat membru o propune în acest mecanism financiar. Următorul stat care mai propne autostrăzi este Croația, la nivel de sub trei sute de milioane de euro.Deci va fi nevoie de un efort comun diplomatic pentru a explica și Comisiei Europene, și Consiliului că România este un stat într-un stat într-o situație specială care are această nevoie specială de a definitiva cel puțin lanțul major de autostrăzi”, a spus Ghinea.

Pilonul 4 – Coeziune socială și teritorială

1. Fondul de reziliență pentru localități. „În urma întâlnirilor cu reprezentanții asociației municipiilor, a comunelor, a orașelor, am decis, pentru a fi clar cum contribuie UAT-urile la atingerea țintelor PNRR și pentru a fi foarte clar ce revine fiecăruia din alocări, am decis crearea acestui fond de reziliență pentru UAT-uri, unde vream să creem ctegorii separate în funcție de mărime și cu niște alăcări predefinite astfel încât să șie fiecare primar care este fondul la dispoziția sa de la bun început și să dezvolte proiecte din ținta PNRR, respectiv digital și verde”, a spus Ghinea. O atenție specială este acordată proiectelor pentru calitatea aerului.
2. Fondul pentru comunități sărace și rurale
3. Infrastructură socială și cămine de bătrâni
4. România Velo
5. România Atractivă (turism de destinație). „Vrem să operaționalizăm organismele de management al destinației, legea este nefuncțională și în jurul lor să venim cu diverse trasee care să indemne oamenii pentru turismul intern. Este dezvoltarea pe termen lung pentru a face turismul sustenabil și pentru a face România mai atractivă și pentru turiștii străini, mizînd pe frumuseți locale, pe circuite, cum sunt începuturi timide – circuitul bisericilor fortificate, genul de investiții care să lege obiectivele între ele astfel încât oamenii să aibp ce să facă”, a detaliat ministrul. Conceputl este dezvolaltat cu Ministerul Economiei și Ministerul Culturii.

Pilonul 5. Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională

1. Sănătate (creștere acces la sănătate și infrastructura spitalicească). „Suntem o țară care are mari lacune, mai ales în mediul rural și în orașele mici la acces la sănătate și a doua direcție masivă va fi infrastructura spitalicească, se va creea cel mai mare fond de construcție și renovare de spitale,. Nu vreau să vă dau o cifră acum pentru că discuția din cadrul interministere este să creștem propunerea pe care ministerul pe care îl conduc a pus-o pe masă”, a detaliat Ghinea.
2. Reziliență în situații de criză + vaccinare. Potrivit ministrului, aici se testează trecerea unei părți a costului campaniei de vaccinare pe PNRR.
3. Garanția pentru comunitate
4. Infrastructură școlară și universitară
5. Venitul minim de incluziune
6. Încurajarea formalizării muncii
7. Reforma administrației publice, salarizarea unitară, dialog social și creșterea eficienței justiției
8. Fondul de reziliență a societății civile

Pilonul 6. Politici pentru generația următoare copii și tineri

1. Program Național pentru reducerea abandonului școlar. „Suntem țara din UE cu celm mai mare abandon școlar și vrem să investim, mai ales în școlile cu risc mare de abandon, un sistem de granturi pentru a ține copiii la școală”, a spus Ghinea.
2. Granturi pentru tineret și sport
3. Programul Național pentru Creșe

Document de Pozitie PNRR – Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene by Gandul.info on Scribd